Brugge

Pentru că am reușit în sfârșit să pun cap la cap filmările din Bruges, a venit momentul să vă zic câteva cuvinte și despre el, să nu vă las doar cu video-ul.

O nouă zi, un nou oraș de luat la pas. Bruges este un oraș destul de mic, în nordul Belgiei, al cărui centru istoric este inclus în Patrimoniul UNESCO. E destul de ușor de ajuns de la un obiectiv turistic la altul, plus că ai ce admira și fotografia pe străzile sale, așa că nu cred că e cazul să te complici cu transportul în comun.

Ca orice oraș belgian, Bruges are și el o Piață Centrală – Grote Markt. Cu ce e ea diferită față de altele?! Este foarte colorată, ba chiar este cea mai colorată din toate cele pe care le-am văzut până acum. Zici că sunt căsuțe din turtă dulce.😀

Am ajuns aici la sfârșitul plimbării noastre, într-un moment când era destul de aglomerat, așa că nu am zăbovit prea mult și nici măcar poze nu am prea putut face. În centrul pieței se află statuia lui Jan Breydel și a lui Pieter de Coninck.

Tot aici puteți admira și Turnul Belfry, de unde clopotele bat la fiecare 30 de minute. Dacă vă știți într-o formă fizică bună, puteți urca cele 366 de scări și admira panorama orașului din vârful turnului.

O clădire importantă și prima care mi-a atras atenția odată ajunsă în Grote Markt este Tribunalul Provincial – Provinciaal Hof. Superbă!

Rozenhoedkaai este cel mai celebru loc din Bruges, nu cred că poate contrazice cineva. De ce spun asta? Pentru că nu poți ajunge aici și să nu faci o poză, este imposibil. Te provoc să cauți pe fratele google Bruges/Brugge și vei vedea că majoritatea imaginilor care apar sunt făcute aici. Normal că și eu am una!

Dacă ajungi în Bruges este un must să faci un tur cu barca pe canal. Nu am apucat să mergem prea mult când am ieșit din parcare că am și ajuns la pontonul de unde începea turul, așa că ne-am hotărât să facem o plimbare cu barca în ciuda frigului de afară. Biletul costă 8 euro de persoană, iar pentru 30-40 de minute vei admira tot felul de clădiri istorice și locuri pe care nu le poți vedea altfel decât dintr-un astfel de tur. Pe lângă asta mai vezi și foarte multe lebede :)) și cele mai mici și mai joase poduri, atât de mici încât va trebui să te faci ghem când treci cu barca pe sub ele. Ghidul povestește despre toate locațiile interesante, despre istoria clădirilor, toate astea în franceză, germană, flamandă, engleză, de toate pentru toți.

Un alt punct care mi s-a părut interesant este The Beer Wall. După cum bine vă puteți da seama, este vorba despre un perete plin cu bere, aflat la intrarea în 2be – bar, terasă, gift shop. Este o vitrină cât un perete unde sunt expuse foarte, fooooarte multe beri diferite. Îți trebuie ceva timp să stai să le vezi pe toate, dar poate și mai mult îți ia să te hotărăști ce să bei sau ce să cumperi drept suvenir.

Cam astea sunt locurile pe care le-am văzut din Bruges, alături de multe alte străduțe. Evident că sunt o grămadă de muzee și alte locuri care merită vizitate, dar le-am lăsat pentru altă dată. Ideea importantă e că merită vizitat orașul la pas. Deși e mai mic, pot spune că mi-a plăcut mai mult decât Bruxelles, atât cât am văzut.

p.s. mai multe poze găsiți pe instagram la #soopertinathetraveler

Nu am fost acolo…

Era vineri seara, în jur de 23:30 . Nu făceam nimic special, intrasem puțin pe facebook. Nu după mult scroll am dat peste un articol pe care îl distribuise un prieten din listă. Colectiv, explozie, 27 de morți au fost cuvintele pe care le-am văzut din titlul ăla lung. Nu am avut puterea de a intra și a citi întreaga știre. Nu puteam să cred că e pe bune, că e adevărat. Voiam să cred că iar e un titlu care să-ți capteze atenția, iar conținutul articolului nu are nicio legătură cu așa ceva.

Prima reacție a fost să verific dacă prieteni de-ai mei erau acolo. Din fericire nu, dar asta nu schimba situația. Imediat ce am aprins televizorul mi s-a confirmat că totul e real și e mai grav decât ne puteam imagina în primă fază. Au fost zile, săptămâni în care peste tot se vorbea numai despre subiectul ăsta. numărul morților creștea, se vorbea din ce în ce mai mult despre situația spitalelor românești, ieșea la suprafață realitatea ascunsă cumva până acum, se căutau vinovați, ieșea lumea în stradă, de peste tot apăreau ajutoare pentru supraviețuitori (cel puțin teoretic) și tot așa. Credeam că în sfârșit vocea poporului și ieșirile în stradă contează, că se va mișca ceva. A mai trecut o lună, a trecut și un an. Și e totul la fel ca înainte. Nu s-a schimbat nimic, absolut nimic. Singura schimbare este că România e mai săracă. E trist că mor oamenii degeaba, e trist că țara asta nu mai are speranță, e trist că ne vom mai aminti de evenimentul ăsta doar în zilele de 30 octombrie.

Nu am fost acolo, dar aș fi putut fi. Nu pot să îmi imaginez ce au simțit cei prezenți, ce simt părinții care nu mai au copii, ce e în sufletele celor ce au supraviețuit, dar care nu mai sunt aceiași oameni.

Tips & tricks – airshow

Au trecut mai bine de două luni de la ultima postare aici. Tipic. Am început să povestesc despre Bruxelles, dar nu știu dacă vreau să mai public, o să vă zic câte ceva și despre Brugges, dar mai târziu.

Până atunci vreau să vă dau câteva sfaturi pentru atunci când mergeți să vedeți un airshow. Cred că e momentul potrivit acum, având în vedere că sâmbătă este Aeromania, dar vor mai fi și alte astfel de evenimente în lunile următoare.

_DSC0217

  1. Foto: Adrian Dedu
    Foto: Adrian Dedu

    outfit – în primul rând trebuie să vorbim despre cum te îmbraci la un astfel de eveniment. Vară fiind, în principiu va fi cald. Chiar și așa, din experiență își spun, vremea se poate schimba într-o secundă. Din acest motiv, își recomand să te îmbraci lejer, după gusturile tale, dar să mergi pe ideea de straturi. Ce înseamnă asta? Trebuie să fi pregătit pentru orice: caniculă, vânt, ploaie. Imbracă-te de vară, dar ia la tine și o bluză cu mânecă lungă/hanorac, dar și ceva impermeabil (geacă, pelerină) în caz că se lasă și cu stropi. Vă dau exemplu situația de anul trecut: nu se anunțase vreme prea bună, dar în mare parte a fost cald (am stat în maiou), au fost momente când a bătut vântul foarte tare (mi-am pus pe deasupra o cămașă subțire, dar cu mânecă lungă), au fost și momente când a plouat (am fost pregătită cu o geacă de ploaie). Nici anul ăsta vremea nu se anunță foarte bună, deci e mai bine să fim pregătiți pentru orice. Cât despre încălțăminte, orice este comod, e perfect.

  2. accesorii – șapcă/pălărie dacă știți că aveți probleme atunci când stați prea mult în soare; ochelari de soare pentru că nu e ușor să te uiți spre cer într-o zi cu soare.
  3. dacă nu vrei să stai prea mult în picioare, poți să te echipezi și cu o păturică, să nu stai direct pe iarbă.
  4. mâncare – chiar dacă la eveniment vor exista și zone în care se găsesc chestii de mâncat și de băut, te sfătuiesc să iei cu tine apă și snack-urile tale preferate. E bine să ai provizii, poate ești prea departe de zona cu mâncare, poate cozile sunt prea mari sau poate se termină. Eu m-am lovit de problema asta, am rămas fără apă și nu am mai găsit absolut nimic de băut de cumpărat, așa că prefer să fiu pregătită (mă repet, dar asta e realitate, trebuie să te pregătești pt orice).
  5. baterie – asigură-te că ai baterie la telefon, ia-ți și bateria externă cu tine, crede-mă nu vrei să rămâi deconectat. Ultima dată am rămas fără baterie înainte de a începe showul și nu, nu am folosit telefonul mai mult de 5 minute, tocmai pentru a-mi păstra bateria. Ideea e că telefonul meu s-a chinuit atât de mult să prindă semnal, încât a murit repede. Și imaginează-ți cum am stat eu atâtea ore singură, fără să pot lua legătura cu cineva, fără să știu cum mă întorc acasă etc.
  6. cristina georgescu fotograf aeromania photographerși pentru că toate cele de mai sus trebuie să le bagi în ceva, te sfătuiesc să optezi pentru un rucsac/ghiozdan, e mai ușor de cărat.
  7. dacă ai copii, ar fi bine să te pregătești cu dopuri de urechi sau căști antifonice. S-ar putea să îi deranjeze zgomotul puternic al aeronavelor.
  8. știu că e tipic românesc să te înghesui și să dai coate până ajungi în primul rând, dar crede-mă, chiar nu e nevoie. Toată activitatea se desfășoară în aer, adică deasupra ta, deci vezi foarte bine de oriunde. Mai bine stai mai în spate, într-o zonă mai aerisită, nu-ți respiră nimeni în ceafă, nu miroși pe nimeni, nu te atinge nimeni pe unde nu-ți dorești.
  9. nu te concentra prea mult pe fotografiat și postat pe social media, ia o pauză și bucură-te cu adevărat de ce se întâmplă în jurul tău.
  10. fii atent de unde vin avioanele, posibil să nu ai la dispoziție prea mult timp pentru a face fotografia perfectă. În plus, dacă situația îți permite, încearcă să te situezi în așa fel încât să nu ai soarele în față.
  11. când pleci, asigură-te că lași curățenie în urma ta, așa cum ai găsit la venire.
  12. din nou, nu te înghesui să pleci primul, imediat ce s-a terminat. Nu e o întrecere, nu vrei să te îmbulzești, tot acolo ajungi, tot pe acolo ieși și mai târziu.

11219364_1133278020021419_4130265948085298128_n

Acestea fiind zise, sper să vă fie de folos sfaturile mele!

Ediția aniversară 10 ani de AEROMANIA are loc sâmbătă, 2 iulie, la aeroportul tuzla. începând cu ora 14. În caz de condiții meteo nefavorabile, evenimentul va avea loc duminică. Mai multe detalii găsiți pe pagina de facebook a evenimentului.

Dacă vrei să vezi cum a fost în anii trecuți, intră aici și aici.

Ce e de văzut în Leuven

După ce v-am povestit despre Maastricht, a venit momentul să vă spun câteva cuvinte și despre orașele belgiene pe care le-am văzut. Vizitele noastre s-au axat mai mult pe lungi plimbări pe străzile orașelor, admirat totul în jurul nostru, deci nu vă pot detalia despre muzee sau mai știu eu ce. Asta o lăsăm pentru viitoare vizite.

Primul oraș despre care vă povestesc este Leuven. Cu Leuven a fost dragoste la prima vedere. Și prima întâlnire s-a petrecut acum cca. 4 ani, deci treaba aia cu “dragostea durează 3 ani” e falsă. Nu încep acum să vă zic despre istoria orașului pentru că sunt sigură că interesează asta prea mult sau nu reținem, în general, informațiile astea. Eu obișnuiesc să citesc despre orașele pe care le văd, dar rețin doar lucrurile despre obiective turistice sau clădiri.

Din mașină am admirat Biblioteca Universitară, cunoscută ca fiind cea mai spectaculoasă clădire din Leuven. biblioteca se poate vizita și găzduiește o expoziție de fotografie permanentă – întinsă pe 5 etaje, despre istoria bibliotecii, aceasta arzând în Primul Război Mondial, fiind reconstruită ulterior în locul unde se află și astăzi. Biblioteca a avut de suferit și în Al Doilea Război Mondial, dar a fost restaurată.

Dacă ajungi să vizitezi biblioteca, trebuie să urci și în turnul acesteia, de unde vei avea o panoramă asupra orașului.

Primăria din Leuven este una dintre clădirile mele preferate. Deși nu are mărimi impresionante, arhitectura este spectaculoasă, iar pe mine mă lasă fără cuvinte toate detaliile sale. A fost construită de trei arhitecți, iar lucrările au durat 30 de ani. Pe întreaga suprafață au fost distribuie 236 de statui, dintre care 220 de bărbați și 16 de femei.

Cea mai frumoasa cladire!! #leuven #belgium #2012 #summer #soopertinathetraveler

A photo posted by Cristina Georgescu (@soopertina) on

Statuile sunt organizate pe etaje: la primul etaj pot fi admirați artiști și personaje importante în istoria orașului, la etajul al doilea se găsesc sfinții ocrotitori ai diferitelor parohii din Leuven, etajul al treilea este rezervat conților și ducilor de Brabant din diferite perioade, iar pe turnuri sunt dispuse principalele figuri biblice.

De reținut că, dacă sunteți interesați, este deschisă publicului pentru vizitare. Noi am nimerit în zonă fix când ieșiseră doi proaspăt căsătoriți.😀

Biserica Sfântul Petru (Sint-Pieterskerk) este cea mai veche biserică din Leuven despre care se crede că a fost fondată în anul 986. Biserica inițială era din lemn și a ars în 1176, urmând să fie construită o nouă biserică, de data aceasta din piatră, începând cu anul 1425.

16:13 #soopertinathetraveler

A photo posted by Cristina Georgescu (@soopertina) on

În timpul războaielor mondiale, biserica a suferit mai multe distrugeri care au fost remediate în timp. Totodată s-a construit și o nouă clădire care găzduiește noua clopotniță, locul de unde se anunță timpul din oră în oră. Altarul și ambulatoriul au fost transformate într-un muzeu care găzduiește numeroase opere de artă, printre care și “Cina cea de Taină” a lui Dirk Bouts.

#soopertinathetraveler

A photo posted by Cristina Georgescu (@soopertina) on

Se poate intra în biserică, dar pentru a putea vizita zona de muzeu trebuie să plătești o taxă.

Ce aș mai fi vrut să văd în Leuven?

  • M – Museum Leuven;
  • Sediul Central Inbev – fabrica de bere Stela Artois.

Mai multe poze pe instagram la #soopertinathetraveler. Don’t forget to follow me!😀

La ce e bun Facebook-ul

Nu sunt o așa mare fană a facebook-ului, nu am fost niciodată, dar recunosc că motivul pentru care am un profil activ este că de multe ori mi-a fost foarte util și are unele avantaje.

Una dintre părțile bune ale acestei platforme este faptul că poți găsi destul de ușor oameni. Ca să vă dau un exemplu, vă povestesc repede despre cum mi-am regăsit o prietenă după mulți ani.

Când aveam undeva pe la 3 ani, în așteptarea de a fi finalizat blocul unde urma să avem un apartament, am locuit pentru câteva luni cu chirie. Acolo aveam niște vecini care aveau o fetiță exact de vârsta mea. Nu știu exact dacă ne-am cunoscut pentru că eram vecini sau dacă părinții noștri se știau deja, cert e că eram prietene bune. Toată ziua ne jucam împreună, fugeam tot timpul una la cealaltă în șosete prin bloc pentru că distanța dintre noi era așa de mică încât nu era nevoie să mai pierzi timpul încălțându-te. Iar dacă dispăream subit din casă, se știa exact unde pot fi găsită.

bf (1 of 3)

Prin ’96 noi ne-am mutat la casa noastră. nu mai stăteam toată ziua împreună, dar măcar eram împreună la grădiniță. Timpul a trecut, iar în ’99 am terminat grădinița și cred că tot atunci ea s-a mutat din oraș (nu mai știu exact, dar nici nu am cum să verific la ora asta :D). Ideaa e că de atunci nu am mai știut nimic de ea. Îmi amintesc că o întrebam pe mama știe pe unde sunt, dar răspunsul era negativ, iar speranțele mele pierdute.

Asta până acum fix 5 ani. Pe 7 aprilie 2011 mă adăuga o tipă pe facebook. De obicei, înainte de a da accept, verificam să văd dacă cunosc acea persoană, eram destul de selectivă cu cei pe care îi adăugam/mă adaugau ca prieteni. Nu știu cu ce eram ocupată în momentul ăla de nu am mai fost atentă la nimic, pur și simplu i-am dat accept. Numele nu mi-a zis nimic, la poză nu m-am uitat, nimic… Împrietenindu-ne acum, ea mi-a trimis un mesaj (îmi pare rău că nu îl găsesc acum, era interesant) în care îmi zicea cine e și că nu știe dacă îmi mai aduc aminte de ea. Glumești?! În secunda aia mi s-au derulat în minte toate amintirile împreună! În sfârșit mi-am regăsit prietena și totul era absolut normal, ca și când am fost tot timpul aproape (am fost aproape la propriu, de la Fetești la Constanța nu e mare lucru, doar că nu am avut noi habar)!

Ei și acum mă bucur că există facebook, că prin intermediul lui am regăsit prieteni, prin intermediul lui oamenii își găsesc acum animalele pierdute sau oamenii de care s-au îndrăgostit la metrou. Și mă bucur că în fiecare zi îmi arată ce am făcut în anii trecuți, că de multe ori uităm.

Ariel – vlogger, nu detergent și nici sirenă

Pe scurt, pentru cei care încă nu știu, vlog-ul este un fel de blog, dar pentru care nu scrii pe un site, ci realizezi un video pe care îl postezi pe youtube. Dacă în alte țări este foarte cunoscut și se fac mulți bani din asta, la noi este încă un concept nou. Da, sunt persoane care fac vlogging de ceva timp, dar foarte mulți se apucă de vlogging în ultima perioadă. Unii o fac bine, atrag, alții doar pentru că e cool. În fine…

Ariel este unul din vloggerii noi, ca să zic așa. El s-a apucat de daily vlogging acum câteva luni dintr-o provocare. A vrut să facă 100 de vlog-uri.

Ca o paranteză, eu am auzit prima dată de Ariel printr-un video. Dacă țin bine minte, discutam cu cineva despre cutremure, cum se simt ele în blocurile alea super vechi din București și cât de frică îmi era mie (stăteam la etajul 9!), când persoana cu care discutam mi-a zis că trebuie să văd un clip în care un tip povestește și demonstrează cum scaunul lui se plimbă prin cameră atunci când trece tramvaiul prin fața blocului în care stă. Mi s-a părut amuzant (pt că și eu m-am plimbat cu scaunul prin cameră la un cutremur), dar în același timp puțin scarry. Acel tip era Ariel, dacă nu v-ați prins. Și pentru că nu am mai găsit videoul respectiv pe youtube, puteți citi aici, să vedeți că e pe bune, memoria nu mă înșeală.

Bun, ziceam că s-a apucat de daily vlogging. Și ieri alaltăieri și-a dus la bun sfârșit provocarea, pentru că a ajuns la vlog 100. În același timp, cel de care a fost inspirat – Casey Neistat, a ajuns la videoul cu nr 500. Ce sincronizare! Bravo, băieți!

Eu vreau să îl felicit și să îl încurajez să continue pentru că face o treabă bună și pentru că muncește mult la asta, nu e ușor să editezi un video bun, mai ales zi de zi.

Câteva motive pentru care îmi plac vlogurile lui sunt:

  • e natural. nu copiază pe nimeni, nu vrea să pară pe cameră ceva ce nu e;
  • durata videourilor este ideală. nu sunt nici foarte scurte, dar nici foarte lungi  ca să te plictisești(cum fac alții de zeci de minute);
  • e amuzant;
  • are muzică bună. nu știu dacă au fost melodii care să nu-mi placă absolut deloc. plus, îmi place cum sincronizează (nu găsesc acum un cuvânt mai potrivit) imaginea cu muzica;
  • vezi Bucureștiul. eu am văzut locuri în care nu am fost până acum. și e interesant să vezi orașul din perspectiva lui, de pe bicicletă;
  • îți face poftă să mergi cu bicicleta. nu am mai mers cu bicicleta de vreo 3 ani, dar am un chef nebun. însă recunoc că am și o reținere din cauza traficului tipic românesc și n-am nici bicicletă;
  • situații haioase sau nu. nu știu cum reușește mereu să fie în anumite locuri, dar mi se pare că dă de toți nebunii care ba parchează aiurea, ba se ceartă cu poliția etc.;
  • descoperi/afli informații utile;
  • e un vlog relaxat și relaxant, ușor de urmărit.

Vă las să urmăriți cel de-al 100-lea vlog al lui Ariel ca să înțelegeți mai multe!

p.s. Dacă aveți vloggeri care vă plac, da-ți-le like la clipuri. Contează să știi că efortul tău este apreciat și nu vă costă nimic.

Maastricht

Încep cu sfârșitul și azi vă povestesc despre plimbarea noastră la Maastricht. Pentru ultima plimbare înainte de a ne întoarce acasă am ales să depășim granița și să vizităm un oraș olandez.

Înainte de a vedea un loc nou, îmi place să mă informez și să aflu câte ceva despre acel oraș/loc. Ce am reținut eu despre Maastricht:

  • este cel mai vechi oraș olandez, numit după fluviul care îl străbată, Maas;
  • Maastricht este, probabil, cel mai belgian oraș din Olanda, fiind situat atât de aproape de Belgia;
  • aici s-a semnat tratatul care stă la baza formării Uniunii Europene;
  • deși este un oraș mic, atrage foarte mulți turiști datorită clădirilor istorice, dar și pentru shopping.

Vizita noastră la Maastricht a fost mai mult o plimbare relaxantă de duminică. Am colindat străzile orașului și ne-am bucurat de ceea ce a fost prima zi cu soare. Am admirat de la depărtare podul St. Servatius care este cunoscut drept cel mai vechi pod din Olanda. Ajunși în Piața Vrijthof am dat de mărețele biserici St. Servatius și St. Janskerk (Sf. Ioan). Tot aici ne-am alăturat mulțimii pentru câteva minute și am asistat la un meci de polo, pentru prima dată (că doar nu vedem așa ceva la noi). La o simplă căutare pe prietenul Google am aflat că am nimerit în ultima zi a acestui important eveniment dedicat celui mai vechi sport cu minge din lume. A fost interesant!

Din Vrijthof am ajuns încet, încet în cea de-a doua piață centrală din Maastricht, Markt. Aici am dat nas în nas cu primăria orașului. Ce e interesant despre eaceastă clădire este faptul că are două scări simetrice, nu de dragul artei, ci pentru că, la un moment dat au existat doi primari care nu ar fi vrut să se întâlnească. Ciudat, dar altfel, este o clădire foarte, foarte frumoasă.

Un obiectiv interesant din Maastricht este librăria Selexyz Dominicanen. Aceasta se află într-o veche biserică, construită în anii 1290. După ce vă alegeți cărțile preferate, puteți să le savurați în cafeneaua care se află acum în locului vechiului cor al bisericii. Recunosc, nu am intrat, mi-a atras atenția de afară și am văzut ce se întâmplă în interior și mi se pare formidabil cum unii știu cum să pună în valoare clădirile pline de istorie, iar noi așteptăm să se prăbușească, să scăpăm de ele. Dar nu mai deschid acum subiectul…

În concluzie, Maastricht este un oraș frumos, liniștit, care ar trebui trecut pe lista cu locuri de văzut dacă ajungeți prin zonă. Pentru o vizită scurtă chiar sunt locuri care merită văzute, mai multe pe lângă ce am enumerat eu.

Vă las cu un scurt video!

Mai multe poze pe instagram la #soopertinathetraveler. Don’t forget to follow me!😀

teg

Travel essentials: gadgets

Pentru că eu încep să-mi fac bagajele pentru o mică vacanță, m-am gândit că ar fi ideal să fac aici o listă cu gadgeturi esențiale/utile pentru călătorii. Când vine vorba de bagaje eu sunt destul de organizată, chiar dacă uneori le fac fix pe ultima sută de metrii. De fapt, cred că atunci când îmi fac bagajul în ultimul moment îl fac mai bine decât atunci când am mai mult timp la dispoziție pentru asta. Sunt momente când, deși știu de mult că urmează să plec undeva și tot timpul din lume pentru a îmi pregăti bagajele, tot uit ceva. Și pentru asta am găsit o foarte simplă rezolvare: LISTELE!

Cea mai bună metodă pentru a nu uita lucruri este să îți faci listă cu toate cele necesare. Fiind o mare fană a agendelor, mi-am făcut una specială pentru travel. Este o agendă mică, cam cât un A6, pentru a nu ocupa mult spațiu în geantă/rucsac, în care îmi scriu tot felul de informații necesare legate de locurile sau obiectivele turistice pe care urmează să le vizitez. Ei bine, printre altele, în agenda asta mi-am făcut și niște liste cu lucrurile esențiale în orice călătorie, împărțite pe categorii.

Pe lista mea de gadgeturi se găsesc cele de mai jos, lucruri pe care eu le consider esențiale nevoilor mele.

1. Telefonul – E cap de listă pentru ca nu ies din casă fără el. Cu el ești conectat pe toate rețelele de socializare, îți salvezi în el documente/informații utile, îți este cel mai la îndemână aparat foto pentru că îl scoți mai repde din buzunar decât camera foto din geantă (și până îți faci setările posibil să-ți pierzi subiectul), dar îl folosești și ca GPS.

2. Aparatul foto – În ciuda faptului că fotografiez destul de mult și cu telefonul, nu pot pleca într-un loc nou fără aparat. E drept că nu am nici un telefon cu o cameră foto impresionantă. E decentă, dar dacă vreau fotografii de calitate folosesc aparatul.

2.1. Dacă ești posesorul unui DSLR, te sfătuiesc să nu cari cu tine toată colecția ta de obiective. Te duci în vacanță ca să te relaxezi, nu să îți omorui timpul cărând după tine n kg de echipament inutil pe care nu il vei utiliza. Ideal este să alegi un singur obiectiv pe care să îl poți folosi în multe situații. Iar dacă nu ai un DSLR, nu te întrista, există tot felul de aparate foto compacte care își fac treaba foarte bine. *asta vă zic din experiență, mi s-a întâmplat să nu scot apartul din bagaj pentru că efectiv nu aveam chef să car greutatea aia după mine*

3. Carduri de memorie – dacă atunci când te apuci de fotografiat nu te mai oprești, atunci clar ai nevoie de astea. Cât mai multe și cu câți mai mulți giga!!!

4. Căști – Drumurile sunt lungi, iar timpul trece mai repede când asculți muzica ta preferată, așă că ai nevoie și de niște căști. Eu nu pot fără muzică, viața e tristă. Fie că e vorba de un drum de o oră, de 5 ore sau de 9 ore, eu trebuie să ascult melodiile preferate. Din nou, pentru a nu îmi îngreuna și mai tare rucsacul prefer căștile de tipul in-ear. Am devenit expertă și la descurcarea firului.

5. Baterie externă – ăsta este probabil cel mai necesar lucru care lipsește din viața mea. Doamne, doamne! De câte ori am avut eu nevoie de o baterie externă, nici nu mai țin minteeeeeeeeeeee. Tot timpul rămân fără baterie la telefon, dar TOT TIMPUL. Băi și e super nașpa. Câteva exemple de situații ar fi instameet-urile. Dăi cu poze de mama focului, editezi și tu 2-3, apuci să pui una pe instagram și aia a fost, moare telefonul. Par example, la Aeromania 2015, am rămas fără baterie înainte să înceapă spectacolul. Am fost calculată, nu am ascultat muzica, nu am stat pe facebook, nu am folosit telefonul pe drum până acolo tocmai ca să nu rămân fără baterie. Ajung, fac maxim 10 poze, pun una pe instagram, mă chinui că nu am semnal, el se chinuie să prindă semnal și uite așa mi-a murit iar bateria. Eram singură, nimeni nu putea să dea de mine, eu nu puteam să dau de nimeni, nu aveam cu ce să plec de acolo când se termina, era totul minunat, vă dați seama! Pe scurt asta e viața mea, fără baterie când e nevoia mai mare. Nici nu vreau să mă gândesc acum că plec și trebuie să am mare grijă. Bateria externă e pentru mine un lucru pe care trebuie să îl achiziționez NEAPĂRAT!

6. Aparat foto pe film – Îmi place să fotografiez pe film. E interesant să aștepți până când developezi filmul ca să vezi ce a ieșit. Aparatele foto de unică folosință mi se par potrivite pentru vacanțe.

7. Selfie-stick – Eu nu am nimic împotriva selfie-urilor, nu le condamn. Cum eu nu apar niciodată în poze sau dacă îmi face cineva o poză e posibil să nu îmi placă cum am ieșit sau cum a încadrat, selfie-stick-ul mi se pare un accesoriu util. Tu îți știi unghiul din care ieși bine, iar cu ajutorul lui reușești să surprinzi și ce este în jurul tău, să ai și tu poze de vacanță, să se vadă pe unde ai fost. Plus de asta, este util și atunci când vrei să faci poză unui obiectiv turistic sau să filmezi ceva, iar în fața ta sunt foarte mulți oameni.

8. Încărcătoare – Dacă pleci fără ele ai cam pus-o. Ai grijă să iei încărcător pentru tot ce ai nevoie: telefon, aparat foto, laptop, tabletă etc.

9. Laptop – Pentru mulți probabil este cap de listă, pentru mine nu. Este o greutate în plus, așa că nu îl iau decât dacă este ABSOLUT necesar.

Cam asta este lista mea după care mă ghidez atunci când îmi fac bagajele. Evident că nu iau toate astea cu mine mereu. Adaptez necesarele în funcție de unde merg și de ce voi face acolo.

Sper să vă ajute sau să vă inspire data viitoare când călătoriți.😀

*potrivit pentru călătorii este și un Kindle. Mie nu îmi place să citesc când sunt pe drum și prefer oricum cărțile fizice.

**dacă mergeți într-o țară cu prize diferite de ale noastre, atunci nu uitați de adaptorul pentru priză.

***dacă aveți alte lucruri de adăugat pe listă, let me know.

De iarnă

Azi e acea zi în plus în viața noastră de care ne bucurăm din 4 în 4 ani: 29 februarie. Asta înseamnă că avem timp să facem mai multe lucruri pentru care nu am fi avut timp altfel, nu?! NU! Înseamnă că mâine e 1 Martie și, teoretic, prima zi de primăvară (vă spun sincer că unii oameni sunt foarte nerăbdători, deja am fost etichetată în câteva poze tipice pt această perioadă. clasic). Practic, primăvară e deja de câteva săptămâni, chiar dacă în calendar era iarnă. Dar oare, am avut noi iarnă?! Mhm…nu prea.

Încet, încet rămânem cu mai puține anotimpuri, iar asta este trist. Deși vara este anotimpul meu preferat, iarna este cel mai magic dintre toate. Atunci ne bucurăm de cele mai frumoase sărbători cu tradițiile lor, de zăpadă, de luminițe, de vizita anuală a lui Moș Crăciun. Îmi aduc aminte de anii copilăriei când abia așteptam să ningă și eramc ea mai fericită când mă trezeam dimineața și vedeam că totul este alb. Stăteam toată ziua pe stradă și ne dădeam cu sania, le legam între ele și făceam trenulețul, ne întreceam, făceam oameni de zăpadă și ne îmbulgăream până ajungeam să arătăm și noi ca niște mici Olafi. Ah, făceam și cazemate, dacă știți ce sunt alea (cei născuți în anii ’80-’90 sigur știu).

Ideea e că, pe atunci, iarna chiar ținea 3 luni, iar Moș Crăciun mai venea cu sania. Acum probabil vine cu bicicleta, săracul de el. De ce?! Pentru că nu avem zăpadă, nu când trebuie. Tocmai din acest motiv autoritățile sunt în fiecare an luate prin surprindere, pentru că nu mai știe nimeni când vine iarna. De exemplu, iarna lui 2015 a venit undeva prin ianuarie 2016. Nici măcar nu a întârziat! Am acut cca. 2 săptămâni de zăpadă în care eu am profitat de fiecare ieșire din casă pentru a mă bucura de ea și pentru a face niște poze să arătăm pe instagram. Și cum ieșeam din casă și degeaba, doar pentru a savura scârțâitul zăpezii sub ghete, am cam adunat poze de nu mi-au ajuns 2 săptămâni să le postez. Așa am devenit ciudata aia care punea poze 90% albe când afară erau 15 grade. Până și eu mă săturasem, iar lumea mă întreba dacă m-am mutat la Polul Nord de e zăpadă la mine. Dar ce era să fac?! Nu puteam nici să le păstrez pentru iarna următoare că atunci voi face altele. În telefon nu-mi place să-mi umplu memoria cu lucruri inutile, dacă le urcam în cloud uitam de ele, iar să le șterg nu prea mă lăsa sufletul (2-3 tot am mai șters).

Așa că acum îmi cer scuze public pentru spam-ul cu zăpadă. Cui i-a plăcut, mulțumesc! Cui nu, deal with it, s-a terminat.😀

16 imagini din 2015

Anul trecut mi-am propus ca acest tip de postare să devină o tradiție de început de an. În fiecare an, în luna ianuarie, voi face o recenzie în fotografii sau, mai bine zis, o recenzie a fotografiilor din anul precedent.

Așa că, după o absență de mai bine de două luni, revin pe blog cu selecția celor 16 imagini din anul 2015. Sper să vă placă!

1. 3 ianuarie 2015, soare, lumină caldă, bucurie…

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

2. a doua zi, 4 ianuarie 2015, același loc, acum cu muuuultă zăpadă. A venit iarna pe bune!

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

3. 6 ianuarie, România sărbătorește Boboteaza. Mi-am petrecut ziua fotografiind întregul eveniment care se face la noi în oraș. A fost o zi superbă, am avut și peripeții, a și nins, am înghețat de nu pot să explic în cuvinte, dar a meritat.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

4. După ce s-a terminat ritualul de la Biserică, inclusiv botezul cailor, a avut loc un concurs cu mai multe probe pentru călăreți și caii lor, ziua s-a terminat cu tradiționalul moment de aruncare a crucii în Borcea. Deși au fost mulți curajoși care s-au aruncat în apă, unul singur a fost câștigător.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

5. în primăvară am adoptat doi peruși frumos colorați și zăpăciți. They’re soooo cute!

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

6. De multe ori când plec de acasă iau și aparatul foto cu mine…

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

7. …uneori am ce să fotografiez prin geamul mașinii.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

8. Primăvara e sezonul în care mă joc cu close-up-ul pe toate insectele și toate plantele. Just for fun! Uneori iese drăguț și am wallpaper nou, cum s-a întâmplat și co fotografia de față.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

9. Am mai fotografiat câteva ferestre și uși.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

10. aprilie 2015, găseam într-o pădure liniște, un loc unde să te deconectezi. Timpul a trecut, lucrurile s-au schimbat radical. Un loc de care mă îndrăgostisem și pe care îl vedeam ca pe un cadru perfect pentru multe fotografii, e acum un loc cu amintiri urâte.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

11. A apărut rapița, trebuia să mă prostesc puțin.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

12. De la balcon văd cele mai frumoase apusuri și admir furtunile.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

13. Pe principiul “When was the last time you did something for the first time?” în vara anului trecut am mers pentru prima oară să văd un concurs de călărie. Trebuie să mai merg!

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

14. Mi-a plăcut atât de mult în 2014 la Aeromania că m-am dus și în 2015. Să vedem ce va fi anul ăsta. Imaginea asta mi-a adus locul 3 la concursul de fotografie organizat după eveniment.

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

15. Anul ăsta am experimentat mai mult în bucătărie, am încercat să fac singură deserturi și nu numai. Și am fotografiat și niște fructe, why not?!

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

16. Faces of myself partea a2a. Și nu se termină aici, promit!

cristina georgescu soopertina blog fotograf 2015 recenzie fotografie romania

 

15 din 2014 => aici

13 din 2012 => aici